Xanana Gusmão nia declaração iha media, 29.03.2021, to’o de’it iha problema Mari Alkatiri nia denuncia caluniosa. Hau hanoin liu konaba CONSTITUIÇÃO RDTL nia destino nebe ku’ak tan dala ida. Problema todan liu laos deit CNRT nian, maibe mos Partido Fretilin rasik hanesan ho Partido sira seluk mak ne’e: se PARTIDO ida halo declaração politica mak tenki hetan criminalização, conceito OPOSIÇÃO DEMOCRÁTICA ba hatur fali iha nebe (??).

Leia mais...

(Refleção Kritiku  ho Pensamentu Governu Representativu J.S. Mill)

Politika liafuan ida ne’ebé toman ona ita rona. Se’e deit no iha ne’ebe deit, ema sempre koalia konaba politika. La sente, na pratika ema barak mak sai “politikus”. Buat saida deit, atividade ka lalaok saida deit ema tau iha area politika. Rejultadu no konsekuensia mak dala barak ita politiza buat hotu. Ita bele dehan, realidade ida ne’e mak Timor Leste infrenta durante tinan tolu resin nia laran, no realidade ida ne’e mosu tanba politika sai ona hahan ne’ebé politikus, ativista, akademiku no bele mos sosieadade barak mak konsumu bainhira hamlaha. Hamlaha ba saida? La seluk la le’et atu “kaer ukun”, no mai ho estatementu klasiku nu’udar representa povu, atu hadia povu nia moris.

Leia mais...

Introdusaun

Internet  hahu mosu no halo mudansa ne’ebe significado ba comunikasaun. Modelo comunikasaun ne’ebe oferecido, direitamente muda mos klalaok komunikasuan, husi comunikasaun entre ema ida ba ema seluk, nakfilak sai ba comunicasaun virtual. Internet ne’e rasik desenvolve iha proseso nia laran, pela primera lansamneto iha tinan 1960, internet ho modelo ne’ebe simples, hafoin iha tinan 1970 internet hahu desenvolvidu makas. Desenvolvedor sira hahu contruir Aplicativos internet, no hahu fo oprtunidade ba sosiedade atu asesu internet. Buat ida ne’e descereve husi utilizer rede computadores hodi faselita seitor educasaun no governasaun.

Leia mais...
Hare seluk
Online Counter