Joven nain-100 sei haforsa liu tan prezensa TL iha nasaun ASEAN

DILI (TOP) Joven Timor-oan feto-mane hamutuk nain-100 ne’ebé selesionadu liu husi selesaun rigorozu ba Programa Futuru Lider ba ASEAN sei haforsa liu-tan prezensa Timor-Leste nian iha nasaun membru Assosiasaun Nasaun Sudeste Asiátiku (ASEAN), tanba joven hirak ne’e sei deskola no destaka hodi aprende assuntu oioin iha nasaun membru ASEAN tomak.

Hafoin remata sira nia prosesu aprende nian, joven matenek hirak ne’e sei mai fahe fali sira nia koñesimentu ba liña setorál sira iha governu Timor-Leste nu’udar preparasaun ida atu sai membru plenu ASEAN nian iha tempu badak.

Lider foinsa'e hamutuk ema na’in 100 mak liu iha prosesu aplikasaun no selesaun rigorozu. Foinsae hirak ne'e mai husi setor oioin, inklui sira ne'ebé serbisu iha setór públiku, setor privadu, joven emprendedór sira, organizasaun sosiedade sivil, akademiku no ajensia internasionál sira. Feto konstitui 56 pursentu husi partisipante sira.

Primeiru – Ministru Kay Rala Xanana Gusmão hateten, governu Timor-Leste agradese tebes ba prezensa Sekretáru Jerál ASEAN, Kao Kim Hourn ho nia ekipa sira-nia vizita nu'udar demonstrasaun ba apoiu Timor-Leste nia adezaun ba ASEAN, tanba iha ona kolaborasaun   ba mata-dalan no konsellu.

“Ha’u kontente tebes atu simu imi iha lansamentu Programa Lideransa Futuru Timor-Leste nian ba Programa ASEAN. Ami sente onra tebes tanba, iha Sekretariu-Jeral ASEAN nian Kao Kim Hourn ho ami  iha  dader ne’e,” Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão hato’o lia-fuan ne’e liu-husi nia diskursu bainhira partisipa iha serimonia lansamentu lider futuru Timor-Leste  ba ASEAN iha Salaun Multiuzu GMN iha Bebora-Dili iha loron Kuarta, 04 Abríl 2024.

Xefe Governu ne’e mós hatutan, membru Governu sira ne’ebé iha área ne'e korpu diplomatiku, reprezentante husi setór privadu sira, ajensia internasional, sosiedade sivíl no akademista sira iha Timor-Leste.

Xefe Governu ne’e mós kongratula ba primeiru koordenasaun partisipante sira iha programa Timor-Leste Futuru Lider sira ba ASEAN nia selesaun ba programa ne’e hanesan investimentu iha futuru, liu-liu nasaun Timor nia futuru.

“Dezenvolve lideransa jerasaun tuir mai ne'e importante tebes ba nasaun hotu-hotu. Ida ne'e partikularmente importante ba Timor-Leste tanba, ita hahu ona ita-nia preparasaun finál atu tama ba ASEAN,” katak PM Xanana.

Programa ida-ne'e PM Xanana afirma, nu'udar sinál ida ba Timor-Leste nia kompromisu ba integrasaun rejionál no Kooperasaun. No ida-ne'e, sai hanesan pasu importante ida iha Timor nia viajen ba dezenvolvimentu nasionál.

Nia dehan, dezenvolvimentu Timor-Leste nian depende liu fali uluk ba rekursu umanu no empoderamentu ba potensialidade umanu. Tanba ne'e mak Timor investe hela iha jerasaun lideransa sira tuir mai.

IX Governu Konstitusional tuir PM Xanana katak, identifika ona dezenvolvimentu umanu no kapitál sosiál nu'udar área prioridade ba investimentu, hamutuk ho ekonomia diversifikasaun, dezenvolvimentu infraestrutura, no governasaun di’ak.  Timor-Leste garantidu nia adezasaun ba ASEAN sei aumenta tan prioridade sira.

“Timor-Leste nu'udar nasaun joven ida-ne'ebé iha potensialidade ne'ebé ita-nia foin-sa'e sira - inklui lider sira iha futuru iha ne'e sei halimar Papél importante ida atu aselera ita-nia progresu,” nia esplika.

Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão./Net.

Nia dehan governu Timor-Leste iha komitmentu atu kria oportunidade sira ne'ebé permite foin-sa'e atu kumprii sira-nia potensiál no halo asaun konkretu, tanba  orsamentu anuál tinan ida-ne'e aumenta fundu iha setór edukasaun ba atu nune'e bele hadi'a kualidade edukasaun iha nivel hotu-hotu. Fundu dezenvolvimentu kapital umanu, ne'ebé estabelese iha tinan 2011, mak kontinua finansia edukasaun no formasaun profisionál bazeia ba iha fatin ne'ebé presiza liu.

“Ami fi’ar katak investimentu iha lideransa sira iha futuru sei ajuda di'ak liután ita-nia nasaun halo navegasaun ba dezafiu globál sira, nune'e mós promove inovasaun no kontribui ba futuru sustentavel no prosperu. Futuru lider sira ba Programa ASEAN mak dalan ida-ne'ebé ita investe iha ita-nia lideransa, tanba ita buka atu integra liu-tan iha ita-nia rejiaun,” PM Xanana esplika.

Ba lideransa na'in 100 ne'ebé sei mai iha ne'e, PM Xanana hakarak sira hotu hetan susesu  Programa lideransa no envolvimentu ida-ne'ebé fó kolen ba membru  ASEAN sira.

“Ami hein katak ita bele fahe ita-nia esperiénsia kona-ba programa ho kolega sira iha Timor-Leste no iha futuru papél lideransa ho ita-nia parseiru ASEAN sira.”

Iha parte seluk, tuir Vise-Ministra ba Asuntu ASEAN, Milena Rangel afirma katak, Ministériu Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun (MNEK) liu husi gabinete Vise-Ministra ba Asuntu ASEAN nian, lansa programa lideransa ida ba Timor-Leste nia foinsa'e no lider ba futuru. Programa Futuru Lider ba ASEAN (LBA) ne'e nia objetivu mak atu dezenvolve kapasidade foinsa'e Timoroan sira ho idade entre 23 – 37 hodi kompriende kona-ba ASEAN no kontribui iha esforsu sira ba adezaun husi setór oioin.

Vise-Ministra ba Asuntu ASEAN, Milena Rangel ./Net.

Kandidatu sira hetan nomeasaun husi instituisaun oioin no selesionadu bazeia ba sira nia aspirasaun ba lideransa iha Timor-Leste no ASEAN, sira nia abilidade hodi estabelese relasaun serbisu, no sira nia potensial hodi kontribui ba área prioridade sira iha rai laran.

“Kandidatu sira mós tenki profisiente iha lian Inglés iha nível serbisu hodi nune'e bele kontribui ba iha diskusaun sira,” katak Vise Ministra.

Nia hatutan, programa ne'e partisipante sira sei aprende barak kona-ba lideransa no ASEAN husi peritu nasionál no rejionál sira, no sei hetan experiensia liu husi vizita ba nasaun membru ASEAN sira hodi dezenvolve relasaun no koñesimentu.

Nia fiar katak, programa lideransa ne'e sei ajuda kontribui ba Timor-Leste nia prontidaun ba ASEAN iha área rekursu umanu. Aleinde ne'e, Timor-Leste nia lider jerasaun foun sira ne'e mós sei hasa'e koñesimentu kona-ba ASEAN iha rai laran, no ho tempu hanesan promove.”

Marcelino Tomae
Author: Marcelino TomaeEmail: Este endereço de email está sendo protegido de spambots. Você precisa do JavaScript ativado para vê-lo.

Online Counter